Și dacă mămăliga face explozie?

Un om deștept a spus cândva cu obidă: „laşiul nu mai are decât două drumuri: unul duce spre gară, celălalt spre cimitir.”. Aceste vorbe descriu complet istoria post-1859 a Iașiului și a întregii Moldove. Și cu atât mai mult descriu ce s-a întâmplat în regiune după Revoluție, când prăbușirea – practic de pe o zi pe alta – a economiei comuniste a făcut ca singura opțiune larg adoptată în fața sărăciei să fie emigrarea.

Bineînțeles, aceleași probleme le au și alte regiuni ale țării – România în ansamblul ei – dar nicăieri ele nu au aceeași gravitate ca în regiunea de Nord-Est a țării, cea mai săracă regiune din UE.

Cauzele subdezvoltării sunt multe, dar cred că niciuna nu este atât de importantă ca izolarea geografică și intelectuală.

Viața economică a Iașiului a făcut un salt calitativ major odată cu introducerea zborurilor internaționale de pe aeroportul local. Nu m-ar mira ca jumătate dintre cei care umplu avioanele care zboară între Iași și Viena să fie IT-ști…

Și aici începe nebunia: între Iași și Viena nu zboară compania națională Tarom, ci cei de la Austrian Airlines. Dacă ar fi după guvernul român și companiile noastre naționale, Iașiul ar rămâne izolat. Neamurile sucevene ale nevesti-mii au dreptate: noroc cu austriecii!

Este drept că între timp Tarom a introdus câteva destinații externe din Iași, dar este prea puțin, prea târziu.

Ca să fie clar: noi, moldovenii, suntem responsabili pentru sărăcia noastră și este în primul rând datoria noastră să facem ceea ce trebuie ca să ne îmbunătățim condiția. Dar ce putem face noi când restul țării nu numai că nu ne ajută, ba chiar pare că vrea să ne țină în izolare?

Această întrebare frământă zilele acestea întreaga Mitropolie a Moldovei din cauza hotărârii guvernului Ponta de a nu construi autostrada Ungheni – Iași – Târgu-Mureș, care ar lega Republica Moldova de România și Moldova toată de Ungaria – și apoi de Occident – prin intermediul Autostrăzii Transilvania.

În mod evident, nu există vreo conspirație împotriva Moldovei, ci doar o combinație nocivă între nepriceperea elitelor locale și lipsa de viziune a celor naționale, așa cum este bine demonstrat aici. Problema este alta și se referă la „proiectul de țară” despre care vorbesc atâția.

Guvernul român nu are nicio intenție de a ține Moldova în izolare, nici aerian și nici terestru. Atâta doar că el vrea ca Moldova și restul țării să fie unite doar prin intermediul Bucureștiului. Aceasta este problema Moldovei și a întregii țări: România este un proiect rigid-centralist.

Dacă vrem, putem zbura de la Iași în afara țării, dar Tarom vrea să o facem prin București, de aceea ne pune la dispoziție patru-cinci zboruri pe zi către Otopeni. De asemenea, guvernul Ponta vrea ca Moldova să aibă autostradă spre Transilvania, dar nu drumul direct către Occident, prin Târgu-Mureș și Cluj-Napoca, ci ocolit, hăisa, prin Brașov, direcție care corespunde legăturii cu Bucureștiul, după ce se va face o autostradă între cele două municipii.

România este văzută din secolul XIX încoace ca un sistem solar, unde soarele este Bucureștiul. Toate trebuie să graviteze în jurul lui, altfel țara se va rupe în bucățile din care a fost întocmită. Și dacă mișcă cineva în front, atunci se agită repede sperietoarea ungurească și toți ne întoarcem liniștiți la locurile noastre. Nu putem descentraliza nimic, deoarece atunci se vor descentraliza și ungurii și gata cu România!

Și așa, țara noastră nu pare deloc să se fi născut dintr-o unire de bună-voie, ci pare să fi rezultat în urma ocupării de către București a întregului spațiu carpato – danubiano – pontic. Moldova, Ardealul și Țara Românească sunt astăzi doar regiuni etno-folclorice, întreg eșafodajul statal sprijinindu-se pe controlul absolut și necontestat al guvernului asupra întregului teritoriu.

Acest model ne-a servit cât ne-a servit, dar astăzi el este o povară, stă în calea dezvoltării noastre, mai ales a regiunilor rămase în urmă. Dacă România nu este ținută împreună decât de mâna de fier a centralizării, atunci România va sfârși așa cum au sfârșit toate statele ținute la un loc cu forța.

Moldova și odată cu ea întreaga țară are nevoie în primul rând de legături cât mai facile cu piețele de desfacere din Vestul Europei, nu cu Bucureștiul.

Este inacceptabil ca o companie aeriană națională să nu unească între ele marile orașe ale țării, ci doar „centrul” cu „provincia”. Este la fel de inacceptabil ca o autostradă Est – Vest, care nu are legătură cu Bucureștiul, să fie pur și simplu ignorată de către guvern. Acea companie nu mai este națională, iar acel guvern nu mai servește interesului național, ci doar concentrării puterii.

O fi Vova Voronin un porc de milițian sovietic și trădător de neam, dar prost nu e. Știe că în cazul unirii cu România, Chișinăul nu ar obține decât să fie noul Iași: o penibilă fostă capitală, decăzută la statutul de cel mai slab dezvoltat și cel mai izolat mare oraș al României.

Retorica unionistă a politicienilor noștri nu este decât demagogie cinică și de prost gust, atât timp cât nu considerăm autostrada Chișinău – Iași – Târgu-Mureș prioritatea națională numărul unu în ceea ce privește infrastructura. La Alba-Iulia s-a mers pe jos, dar în secolul XXI, la Unire, se merge pe autostradă.

Am stricat Ungaria Mare degeaba, dacă ei au fost în stare să ducă o autostradă până la granița de Est, iar noi nu. Este strigător la cer să ne gândim că, dacă Ardealul rămânea unguresc, atunci aveam autostradă până la Carpații Orientali, nu numai până la Szeged!

Modelul centralist al secolului XIX nu mai este potrivit în secolul XXI. Economia secolului XXI este una descentralizată și multipolară. Unele mărfuri se mișcă acum electronic, dar până vom inventa teleportarea, ne trebuiesc drumuri între centrele de dezvoltare. Dacă vrem și piață internă, nu numai export, atunci ne trebuie legături rapide între marile orașe ale României. În anul 2015, nu avem avion între Iași și Timișoara, ori între Cluj-Napoca și Constanța, deși poporul român finanțează o companie aeriană de stat. Dacă statul nu face infrastructură, atunci ce face?

Cred că Moldova, în general și Iașiul, în particular, nu vor renunța la problema autostrăzii către Transilvania. Și mai cred că astfel va fi inaugurat un nou capitol în istoria României, așa cum a făcut-o Timișoara în 1989.

Prea puțini au înțeles ce s-a întâmplat cu adevărat la alegerile din noiembrie de anul trecut. Nu, rezultatul nu l-a dat diaspora, ci cele câteva județe din Muntenia și Moldova care și-au schimbat votul de la un tur de scrutin la altul – Iașiul printre ele. Pentru prima dată după Revoluție, Iașiul a votat împotriva PSD-ului, acel PSD care crede că cei ce votează cu el oricum nu merită nimic, cu atât mai puțin o autostradă.

În noiembrie 2014 au evadat din pluton Iași și Suceava; cred că la următoarele alegeri vor evada și celelalte județe din Regiunea Nord-Est și o vor face anume pentru autostrada Iași – Târgu-Mureș, pe care PSD-ul le-o refuză cu obstinație. Din acel moment, politica românească va fi transformată radical, așa cum s-a întâmplat deja la alegerile prezidențiale.

Când nu mai are de ales, mămăliga chiar face explozie!

comments

Ştefan Bârgăoanu

Ştefan Bârgăoanu

Căsătorit, tată a doi copii. Softist (nu sofist) din 1998, Agile coach. Pasionat de Agile, Conservatorism și muzica bizantină.

More Posts

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

2 Comments on Și dacă mămăliga face explozie?

  1. Constantin Hiriza // January 31, 2015 at 4:14 pm // Reply

    A împărtăși gânduri și sentimente este de obicei o bucurie.
    De data aceasta însă împărtășesc cu tristețe rezultatele corecte (ca de obicei) ale scurtei analize făcute de Ștefan. Mulți dintre noi știu ce e de făcut;descentralizare reală și depolitizare, redistribuire fiscală pe alte principii și multe altele. Unele proiecte rămân însă proiecte de țară, așa cum este traseul unei autostrăzi. La București însă, așa cum arată și ultimele scandaluri, se fac mai degrabă proiecte de familie decât de interes național !

  2. Mamaliga ar trebui sa explodeze cat mai urgent.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


'
Citește si:
Citește si:
Francul elvețian, cotat de piață - este mai mare decât…