Renaturarea Dunării

Dunărea Inferioară este singurul sector liber curgător al fluviului, însă în ultimele decenii a  fost supusă degradării prin îndiguire, desecarea zonelor inundabile ale luncii, construcția de diguri și prin poluare. Toate aceste acțiuni au dus la declinul resurselor naturale, dezechilibrul socio-economic, reducerea biodiversității, a serviciilor ecosistemelor, a capacității de adaptare la schimbările climatice – precum inundațiile catastrofale.

Renaturarea luncii Dunării poate genera, pe temen mediu și lung, premisele unui model de dezvoltare durabilă a comunităților locale. Reconstrucția ecologică are un însemnat potențial pentru dezvoltarea socio-economică a comunităţilor şi poate aduce beneficii la nivel local, atât pentru deținătorii de terenuri agricole, cât și pentru mici intreprinzători în domenii precum turismul, pescuitul sau micile afaceri bazate pe produse locale.

Consultarea și implicarea comunităţilor locale în identificarea celor mai bune soluții, constituie un punct de plecare pentru acceptare a propunerilor pentru renaturare. Trebuie tinut cont de interesele socio-economice locale.

Îmbunătățirea accesului la informații determină creșterea nivelului de conștientizare a localnicilor privind beneficiile pe care refacerea zonelor umede le are în reducerea impactului schimbărilor climatice și în reducerea intensității inundațiilor în lungul Dunării.

Mai mult, beneficiile pe care zonele renaturate le pot aduce proprietarilor de terenuri agricole, autorităților publice, factorilor interesați – implicați la nivel local, investitorilor privați, vor putea fi evaluate, conștientizate și integrate în strategiile de renaturare a Dunării.

Renaturarea Dunării și utilizarea pentru stocare a apelor din inundații, a altor incinte din Lunca Dunării se poate integra în proiectul UE de prevenire a catastrofelor naturale, la care România trebuie să se alinieze până în anul 2020.

Prin renaturarea Dunării se pot realiza:

-conservarea eco şi biodiversităţii;

-reconstrucţia şi utilizarea sustenabilă a capitalului natural;

-evaluarea economiei complexelor socio-ecologice;

-educaţia, informarea, perfecţionarea şi participarea largă a societăţii civile în procesul de elaborare şi de aplicare a deciziilor;

-evaluare anivelului de sustenabilitate al dezvoltării complexelor socio-ecologice.

comments

Mihail Stefanescu

Mihail Stefanescu

57 ani, căsătorit, 2 copii, absolvent al Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare, antreprenor, experienţă 20 ani în privat.

More Posts

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


'
Citește si:
Citește si:
Noi, cei din Clubul Libertății, încercăm să articulăm conservatorismul de…