Grecia nu este despre socialism versus capitalism

Trei doctrine de sorginte marxistă horcăie pe caldarâmul din piața Syntagma: socialismul, liberalismul progresist și social democrația. Era normal ca, mai devreme sau mai târziu, acestea să intre în conflict, de vreme ce sunt concurente pe același segment de politici sociale, fără ca măcar să fie diferite ca fundament doctrinar. Singura diferență dintre ele este din ce direcție și cum finanțează găurile (vezi pozițiile guvernului elen, FMI și EU). Aberația este că ni se bagă cu obstinație pe gât citirea oficială, cum că ar fi o contrapunere între politici de stânga și de dreapta. Pasămite austeritatea ar fi de dreapta, iar populismul ar fi de stânga. În fapt, dar asta este mai puțin discutat, este vorba despre rolul statului și de extinderea atribuțiilor sale.

În toate cazurile de figură statul este lățit peste societate ca într-o poză cu tătucul Stalin. Statul în sus, statul în jos, el protejează, el angajează, el distribuie pomenile, el tipărește banul, tot el devalorizează moneda, e “solidar” și aspru, drept și flexibil, social și personal, local și global, mare și mic. El centrează banul public, el driblează antreprenorii, el sare la capul corupției pe care o generează, el creează probleme și tot el le are spre “rezolvare”.

Prin ce diferă conceptual solidaritatea socială perorată de social-democrație de egalitarismul socialist? Și unde sunt libertatea economică și libertatea personală în conceptul statului liberal, care are aroganța de a controla de la nivel macro toate compartimentele micro-sociale, în timp ce perorează despre tot soiul de drepturi artificiale și libertăți închipuite?

Nu, Grecia nu este despre socialism versus capitalism, nici despre lene contra muncă, nici despre democrație contra autoritarism. Este despre conceptul statului omnipotent, care gestionează bunăstarea în direcția în care doresc liderii, de cele mai multe ori concentrând-o spre un grup de interese care nu poate supraviețui în afara construcțiilor statale și supra-statale gonflate artificial. Că acest grup se numește oligarhie sau nomenclatură e de minimă relevanță. Ambele sunt făcute din același aluat. Spectatorii sunt chemați cu surle și trâmbițe să se încoloneze cuminți într-unul dintre șiruri, să nu cumva să rămână liberi! Pe scurt, Grecia este despre gâlceva a trei mari ticăloși, pe spatele unor cetățeni, azi întâmplător greci. Cât eram noi ocupați cu spectacolul pirotehnic, în România a apărut ca din senin și merge spre aprobare tacită legea confiscării depozitelor negarantate. Pentru că, prin bail-out sau bail-in, grupul de interese trebuie să supraviețuiască, indiferent de consecințe!

Foto: de.wikipedia.org

comments

Augustin Ofiţeru

Augustin Ofiţeru

Antreprenor în domeniul energiei alternative, doctor în biochimie al Academiei Române. Bucureşti.

More Posts

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


'
Citește si:
Citește si:
Grecii vor primi aproape tot ce au cerut: ștergerea unei…