Crearea condițiilor artificiale de accesare a fondurilor agricole …

Vizualizări: 1,168

… sau vinovații fără vină

Al treilea tip de așa-zisă neregulă invocată de inspectorii A.F.I.R. ca motiv pentru retragerea eligibilității proiectelor este crearea artificială a condițiilor de accesare.

Și în acest caz, procesele-verbale întocmite de AFIR nu doar că sunt greșite, dar ele sunt greșite în atâtea moduri că este foarte de greu de arătat instanțelor toate aceste lucruri, mai ales că, așa cum am mai spus, A.F.I.R. se bucură de o prezumție de competență, ei fiind experții, așa cum actele administrative se bucură de prezumția de legalitate.

Erorile cele mai mari sunt 2(două):

  • prima este legată de modul de constatare, în ex-post, în baza acelorași acte depuse cu „Cererea de Finanțare”
  • a doua eroare este legată chiar de conținutul neregulii/abaterii. (acum mai mulți ani, neregulile defineau încălcările regulamentelor de achiziții și conduceau la efectuarea unei cheltuieli neeligibile, abaterile erau încălcările obligațiilor contractuale și legalității; astăzi totul e un talmeș-balmeș care poate fi pus în cîrca beneficiarului mereu vinovat de ceva)

În ce privește modalitatea de constatare a neregulii de creare artificială a condițiilor de accesare, din capul locului se observă că se discută de o neregulă care privește accesarea fondurilor europene dar care nu e constatată la data accesării, ci e constatată în perioada ex-post.

Ce se întâmplă de fapt: Cererea de Finanțare este verificată și, prin act de autoritate, A.F.I.R. constată eligibilitatea proiectului și a aplicantului. Peste 3-4-6 ani, reverificând aceleași documente depuse ca anexe la Cererea de Finanțare, A.F.I.R. cere banii înapoi. Ceritificatul Constatator de la Registrul Comerțului era maculatură la data accesării, dar devine esențial la data controlului ex-post. A.F.I.R. „descoperă” legăturile între firmele care au accesat. De fapt nu decoperă nimic, totul era limpede de la început, dar procedurile erau diferite.

Așa cum am mai spus, A.F.I.R. nu are nici o problemă în a-și contrazice propriile acte de autoritate. Ce e bun azi, nu mai e bun mâine! Fondurile pentru agricultură au A.F.I.R. în centru și performanța instituției, nu beneficiarii. Oficialii A.F.I.R. se mândresc cu gradul de absorbție, tot ei se mândresc cu eficiența controalelor și cu măsurile sancționatorii dispuse, ei se laudă cu simplificarea procedurilor administrative, ei se laudă cu adăugarea de obligații beneficiarilor pentru o mai bună protejare a intereselor Comisiei.

Deci chiar dacă a decis că un aplicant e eligibil și emis act de autoritate în acest sens, A.F.I.R. poate decide și exact invers, în baza acelorași documente, după câțiva ani.

De ce face aceste lucruri? O spune domnul director adjunct Nicolae Popa, dar și alți oficiali: „problema creării artificiale a condițiilor de accesare s-a pus în urma unui control al Comisiei Europene în anii 2010-2011.” (19.07.2015 – emisiunea Viața Satului de pe T.V.R.)

Ați înțeles, da? Au avut control de la Comisie și trebuie acum să se năpustească pe beneficiari ca să raporteze luarea banilor înapoi și să dovedească felul în care A.F.I.R. „protejează interesele financiare ale U.E.”. Agricultorii români pot să moară, cum s-a întâmplat cu un beneficiar din Galați sancționat. Un altul din Alba, de doar 40 de ani, a stat internat în spital 2 săptămâni.

A.F.I.R. invocă ca temei legal art. 4, alin. 8 din Regulamentul (CE) 65/2011, regulament care a înlocuit Regulamentul (CE) nr. 1975/2006, privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) 1698/2005 și care conținea aceeași prevedere la art.5, alin. 3: „ … nu se efectuează nici o plată către beneficiarii  în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile…”.

Faptul că A.F.I.R. invocă un regulament apărut după semnarea contractelor, deși norma exista și în vechiul regulament, confirmă faptul că problema creării condițiilor artificiale de accesare s-a pus ca urmare a controlului Comisiei Europene și nu a fost un imperativ legal. A.F.I.R. nu a înțeles această cerință și nu a transpus-o cu claritate în ghidurile solicitantului, dar are pretenția ca beneficiarii să fi știut de această prevedere, să o fi înțeles și să o fi respectat.

Felul în care procedează A.F.I.R. e și absurd, dar e și imoral. Beneficiarii nu trebuie să fie precocupați/stresați de faptul că peste ani de zile de la realizarea unor investiții care le modifică lor și familiilor lor cursul vieții, agenția reinterpretează condițiile de accesare și le ruinează afacerile și familiile.

Dacă A.F.I.R. a greșit când a aprobat eligibilitatea unui proiect, A.F.I.R. trebuie să răspundă. Dacă A.F.I.R. nu știa că în 2006, 2007, 2008, 2009, 2010 trebuie să verifice crearea artificială a condițiilor, înseamnă că experții agenției nu sunt chiar atât de pregătiți pe cât pretind.

Dar, mai grav, și ajungem la a doua greșeală, aceea care privește chiar conținutul neregulii invocate, A.F.I.R. nici astăzi nu știe ce înseamnă crearea de condiții artificiale de accesare. Și nu știe fiindcă nu a înțeles la ce se referă articolul din regulament pe  care-l invocă. Asta se poate întâmpla. Dar ce e inacceptabil e că A.F.I.R. nu-i înțelege conținutul nici măcar după ce acest articol a făcut obiectul unei clarificări date de C.J.U.E. (Curtea de Justiție a Uniunii Europene).

În C – 434/12, Slancheva sila EOOD contra Bulgaria, C.J.U.E. a stabilit că nu poate fi exclus de la finanțare un beneficiar findcă a înființat 3 firme care au solicitat, fiecare, sprijinul maxim pentru o măsură dată, deci nu lipsa autonomiei funcționale a unui proiect poate fi considerată creare artificială a condițiilor de accesare. Tot C.J.U.E. spune că relevant în ceea ce privește crearea artificială a condițiilor de accesare este ca aceste societăți să nu depășească, împreună, dimensiunea unei micro-întreprinderi (pct. 38). Adică, să nu poată beneficia de ajutoare de investiții destinate microîntreprinderilor  societățile mai mari care își divizează activitatea doar cu acest scop.

C.J.U.E. mai spune și că, pentru a se stabili că un beneficiar a comis o abatere (neregulă pe noua terminologie), la fel ca în dreptul penal, organul de control trebuie să dovedească vinovăția beneficiarului dar și elementele constituive ale laturii obiective ale abaterii. Așadar, i se oferă unui beneficiar acuzat de o abatere garanțiile procesuale din penal, aceasta fiind de fapt o reiterare a prevederilor CEDO și a jurisprudenței constante a curților comunitare.

Deși, o singură persoană poate înființa mai multe firme ca să beneficieze de fonduri europene agricole peste intensitatea maximă a sprijinului, așa cum a decis C.J.U.E., în România, A.F.I.R. înțelege că doi frați, doi cumnați, două firme legate printr-un acționar majoritar sau legate prin administrator, nu pot să acceseze.  A.F.I.R. se apucă și face demonstrații despre cum 2(doi) frați sunt frați, și au acționat concertat să obțină amândoi fonduri europene, cum o firmă care are administrator delegat pe proprietarul altei firme care nu are niciun proiect finanțat pe măsurile P.N.D.R. ar fi de asemenea vinovat de ceva nedefinit dar atât de grav încât să i se ceară banii înapoi, cum 2(doi) cumnați sunt, de asemenea, vinovați de crearea artificială a condițiilor fiindcă sunt cumnați și au mers împreună la același consultant iar proiectele lor sunt asemănătoare, cum un beneficiar e și el vinovat de creare artificială a condițiilor de accesare fiindcă prestează servicii unui afiliat, sau, chiar dacă prestează un procent semnificativ din servicii unui neafiliat dar cu care există mici legături de capital. Acestea sunt doar câteva exemple din spețele pe care le-am avut până acum.

Vorba cântecului, A.F.I.R. inventează „vinovații fără vină”. Aplică sancțiuni pentru abateri nedefinite dar pe care le documentează în privința elementelor constitutive ale laturii subiective, respectiv, obiective. Nimicul are, în viziunea A.F.I.R., elemente constituive de natură subiectivă și obiectivă. Nimicul nu mai e nimic. Legalitatea incriminării și legalitatea pedepsei sunt facultative în viziunea A.F.I.R.

“Nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege” e un principiu perimat pentru mult prea inovativii experți ai A.F.I.R. Procedura și prigoana, zelul și teroarea, atitudinile contradictorii în funcție de adresant caracterizează A.F.I.R. Nici pomeneală de partener al fermierilor români!

PS: an de an, contractele prevăd mai multe obligații pentru beneficiari, „neregulă” devine un concept cu conținut tot mai larg dar și mai păstos, confuz, principiul perenității operațiunilor Comisiei Europene este mutilat, dezmembrat astfel ca A.F.I.R. să-și ofere mai multe situații în care poate sancționa beneficiarii. Nici vorbă de un parteneriat onest între A.F.I.R. și beneficiari, e vorba de o agenție cu vocația administrativă a „înstăpânirii” peste cei pe care ar trebui să-i servească.

Efectul evident este reticența agricultorilor de a formula cereri pentru exercițiul financiar 2013-2020, mai ales că românii noștri care au condus Comisia pentru Agricultură au avut grijă să transpună prostul obicei de acasă în normele comunitare.

Dacă ar fi să dau un sfat celor tentați de obținerea unor subvenții pentru investiții din fondurile europene dedicate agriculturii aș spune: Fugiți cât puteți!

Sau măcar, mai aveți puțină răbdare!

sursa foto: ninersfeed.com

Pe aceeaşi temă:

Ce trebuie să ştii ca să nu ţi se ia banii europeni

Codași la accesare fonduri europene, dar fruntași la rambursări

 

comments

Florin Drăgan

Florin Drăgan

42 ani, căsătorit, absolvent al Facultăţii de Comerţ la A.S.E., al Facultății de Drept la U.E.B, absolvent al cursurilor TRENDS la IST Studies Atena, expert accesare fonduri europene.

More Posts

Follow Me:

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

1 Trackbacks & Pingbacks

  1. În România NU se fură banii europeni | Clubul libertății

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


'
Citește si:
Citește si:
Un vechi prieten, plecat de ceva vreme din fosta cetate…