Cocoșul de mesteacăn, vulpea vaccinată și fondurile europene ca risipă.

Vizualizări: 1,146

Conform discursului unanim acceptat în U.E. biodiversitatea, definită ca varietatea organismelor vii și a complexurilor lor ecologice, este recunoscută ca reprezentând capitalul natural al lumii. Protejarea biodiversității reprezintă o prioritate-cheie a UE în domeniul mediului.

Cunoașteți, da? Practic, nu există activitate economico-socială fără grija manifestă pentru mediu, calitatea aerului, biodiversitatea spațiului european.

Cu toate acestea, din F.E.D.R. (Fondul European pentru Dezvoltare Regională) doar 2(două) state au reușit să aloce mai mult de 2% biodiversității. Și asta cu mari eforturi, prin realizarea de multe proiecte pregătitoare și apoi de proiecte ce presupun măsuri active chiar cu efecte adverse.

Un astfel de exemplu este proiectul pentru „Reconstrucția ecologică și conservarea habitatului Cocoșului de mesteacăn” , proiect implementat de Polonia și finanțat de U.E. în valoare de 0,6 mil. Euro.


fonduri_europene620x264  Citește și: România e prea responsabilă cu fondurile europene


 

Acest proiect a fost atent pregătit prin studiul realizat în cadrul altui proiect finanțat de același buget generos al U.E.

Proiectul realizat de Polonia cu scopul opririi declinului populației de Cocoși de mesteacăn a fost, în viziunea Comisiei Europene și a Curții de Conturi a Uniunii Europene unul reușit. De ce? Fiindcă scăderea numărului de cocoși a fost oprită, nu?

Nu! Nici vorbă! Populația cocoșilor de mesteacăn a continuat să scadă dramatic dar măsurile active luate au fost considerate utile și numai factorii externi au determinat eșecul atingerii obiectivului, apreciază autoritățile:

  • S-au cumpărat terenuri, s-au comunicat și diseminat informații, fiindcă așa trebuie
  • S-au înlăturat tufișurile și arbuștii. La naiba cu pădurile virgine când trebuie salvați cocoșeii
  • S-au tăiat buruienile juncacee care, rețineți că e important pentru ce urmează, cresc în condiții de umezeală
  • S-au eliminat gardurile de sârmă și animalele de pradă

Cum s-ar spune, s-au luat măsuri active de protecție a habitatului.

Necesitatea acestor măsuri a rezultat, așa cum am arătat, din implementarea altui proiect pregătitor. Totul s-a făcut științific și metodic.

Și totuși populația cocoșilor de mesteacăn a continuat să scadă masiv. Tot științific și metodic s-au găsit și explicațiile:

  1. Schimbările climatice nefavorabile – vremea ploioasă și rece mai ales din luna iunie afectează ouăle și puișorii care nu se termoreglează în primele 3 săptămâni de viață. V-ați amintit, nu? Juncaceele sunt plante care cresc în condiții de umezeală. Proiectul pregătitor a scăpat din vedere asta.
  2. Prin alt proiect, vulpile (și ratonii, și jderii) au fost vaccinate antirabic. Vulpile au prosperat datorită „măsurilor active” din alt proiect. Iar vulpile vânează cocoșii de mesteacăn. Cum spuneam, au fost implementate proiecte cu efect advers.

Așadar, după proiecte pregătitoare și măsuri active generos finanțate nu s-a schimbat nimic.


teren-de-fotbal-in-panta

 Citește și: Terenul de fotbal în pantă nu-i invenție românească!


 

Probabil ar fi mai înțelept ca birocrații bruxellezi să înțeleagă că natura are mecanismele sale de autoreglare și că nu poate fi îmblânzită de om.

Suma risipită pe aceste proiecte e infimă prin raportare la bugetul UE. Dar folosesc acest exemplu pentru a arăta modul în care privesc oficialii bruzellezi risipa când e vorba de nobilele idealuri eco și bio față de acribia și severitatea cu care, aceeași birocrați, definesc și sancționează orice neregularitate în proiectele implementate de privați.

Apărarea intereselor financiare ale U.E. nu are deloc același conținut și sens când punem față în față fanteziile birocraților cu nevoile micilor fermieri, de exemplu.

Și spun asta fiindcă sunt nevoită să apăr bieți oameni nevinovați, pentru care măsurile administrative excesive fac diferența între viață normală și dezastru complet, oameni puși la stâlpul infamiei de o media care vorbește fără discernământ despre „fraudarea fondurilor europene”, cot la cot cu birocrații români și cu iacobinii de tastatură gata să-i pedepsească pe toți care urmăresc odiosul profit.

Decât un antreprenor de succes, mai bine un stat inept! – aceasta pare să fie deviza birocraturii care populează autoritățile comunitare, naționale și locale.

comments

Florentina Dragan

Florentina Dragan

Avocat în Baroul Brăila, specializat în contencios administrativ și fiscal.

More Posts

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


'
Citește si:
Citește si:
Cum nu eram deja suficient de împărțiți ca țară -…