Ciorba reducerii taxelor

Vizualizări: 620

Nu mai reîncălziți ciorba reducerii taxelor: un nou cod fiscal înseamnă impozit pe profit 0.

Guvernul a lansat în dezbaterea publică propuneri pentru un Nou Cod Fiscal. În realitate, guvernul a prezentat o listă de bune intenții însemnând ajustarea în jos a taxelor deja existente și ca aceste bune-intenții să beneficieze de atenție, le-a denumit pompos Nou Cod Fiscal.

Din mărețul proiect, singura informație demnă de luat în serios e că Ponta recunoaște că nu mai face 1 milion de locuri de muncă. Promite doar 150.000 din 2016 și câte 75.000 pe următorii ani.

Altfel, să denumești aceste ajustări de taxe ca fiind un Nou Cod Fiscal e în primul rând neserios. Mai ales că Guvernul Ponta a ajustat sau a instituit peste 40 de taxe și impozite. Cam multe noi coduri fiscale, nu?

„Noul Cod Fiscal prevede reducerea accizelor la carburanți fiindcă a scăzut consumul, transportatorii alimentând din alte țări, precum Ungaria și Slovenia” a spus ministrul Darius Vâlcov. Păi asta au spus toți care pricepeau câte ceva din economie și transporturi încă dinaintea majorării intempestive a accizei la carburanți de la sfârșitul anului 2013. Și cum guvernul prezintă ajustările de taxe ca și cum ar fi o adevărată reformă a fiscalității ce trebuie să poarte numele pompos de Noul Cod Fiscal, putem concluziona că după 2 (două) noi coduri fiscale, la sfârșitul lui 2015 ne vom întoarce la situația de la sfârșitul lui 2013.

Prin Noul Cod Fiscal se va elimina impozitul pe construcții speciale, mai spune Guvernul Ponta. Dacă asta înseamnă că avem un nou cod fiscal, atunci stabilirea impozitului pe construcții speciale la 1,5%, reducerea acestuia la 1% și eliminarea acestui impozit face ca după 3 (trei) noi coduri fiscale să fi ajuns la situația de până în anul 2013. Mai mult de un nou cod fiscal pe an!

Mai gravă decât neseriozitatea acestui proiect de așa-zis nou cod fiscal, e grava impostură și uzurparea noțiunii de reformă. E lucrul la care se pricep cel mai bine socialiștii: compromiterea noțiunilor.

În fond, așa cum Codul Fiscal a fost modificat prin OUG 8/2013, OUG 12/2013, OUG 50/2013, OG 16/2013, OG 28/2013, OG 88/2013, OUG 102/2013, OUG 111/2013, OUG 8/2014, OUG 14/2014, OUG 19/2014, OUG 28/2014 și încă altele, așa și modificările de taxe puteau fi și de această dată adoptate și abia apoi comunicate.

E evident că ajustarea unor taxe, în sus sau în jos, nu reprezintă o reformă a fiscalității. Nu e vorba de schimbarea filosofiei fiscale ca să putem vorbi de un nou cod fiscal. Când în Codul Fiscal din 2003, legiuitorul a statuat că tranzacțiile comerciale se fac la prețul pieței, acest fapt a fost cu adevărat înnoitor. S-au redefinit deductibilitățile fiscale ale cheltuielilor, s-a produs o separare între contabilitatea financiară și cea de gestiune.

Un nou cod fiscal ar fi un cod prin care impozitului profitului  să fie 0 (zero), așa cum cere Clubul Libertății. S-ar produce o schimbare de paradigmă etică (și fiscalitatea trebuie să se sprijine pe considerente etice) – de ce să impozitezi o firmă când câștigă dacă nu o despăgubești când pierde, ar fi o întrebare legitimă. Apoi, contabilitatea stocurilor ar trece în întregime în contabilitatea de gestiune, la fel amortizările, provizionările. S-ar simplifica enorm necesitățile de control fiscal, s-ar putea reforma cu adevărat administrațiile fiscale.

Neimpozitarea profitului ar însemna că, în sfârșit, înțelegem să nu mai impozităm o opinie. Fiindcă profitul e o opinie. Toată lumea s-a revoltat când băncile au raportat profituri mari pentru bonusurile administratorilor fără să facă provizioane pentru creditele riscante acordate. Toată lumea a fost de acord că băncile n-ar fi trebuit salvate fiindcă au fost nesăbuite.

În același timp, aceeași oameni s-au uitat mereu cu suspiciune la profiturile mici raportate în țară de anumite multinaționale, ultima pe listă Lukoil. Trăim cu spaima că străinii își exportă profiturile și nu le lasă aici, în țărișoara noastră.

Ei bine, contradicțiile astea arată că trebuie schimbată paradigma. Trebuie să ieșim urgent din schizoidie.

După calculele imprecise ale guvernului, măsurile de așa-zisă relaxare fiscală ar duce la un deficit al bugetului de 16 miliarde de lei. Eliminarea impozitului pe profit ar costa 20 de miliarde de lei. Dar efectele ar fi clare și benefice. Mai mult, reajustarea taxelor nu s-ar mai face prin OUG sau OG. Asta înseamnă stabilitate pe termen lung.

Avem un același Cod Fiscal care impozitează în continuare veniturile unor activități economice, deși aceste venituri pot fi obținute cu costuri chiar mai mari. Cât timp vom mai omorî prin fiscalitate mici întreprinzători doar fiindcă nu sunt performanți? Cât timp prin codul fiscal vom mai practica eugenia economică? Cu ce drept facem ca demersul antreprenorial să fie tot mai riscant prin pedepsirea celor care eșuează? Avem oare prea mulți antreprenori?

Așadar, guvernul, pentru un exercițiu propagandistic care nici nu-i sigur că-i va folosi, uzurpă noțiunea de reformă fiscală și, în definitv, o sabotează.

Proiectul de nou cod fiscal e neserios și nociv, de aceea nu merită niciun fel de atenție. Dimensiunea taxelor pentru celebrele bugete ale companiilor e importantă numai pentru econometriști. Economia reală nu se împiedică de puțin la sută, analiștii economici de televizor în schimb da: au ce analiza.

Noul Cod Fiscal al Guvernului Ponta e un nimic pompos intitulat. În fiecare zi se poate face câte un astfel de „Nou Cod Fiscal”.

comments

Florin Drăgan

Florin Drăgan

42 ani, căsătorit, absolvent al Facultăţii de Comerţ la A.S.E., al Facultății de Drept la U.E.B, absolvent al cursurilor TRENDS la IST Studies Atena, expert accesare fonduri europene.

More Posts

Follow Me:

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


'
Citește si:
Citește si:
Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: poziționarea față de războiul…